I.Repere geografice
Comuna Izvoarele Sucevei este situată în nordul României, la graniţa cu Ucraina, în nord-vestul judeţului Suceava, spre marginea Obcinelor Bucovinei .
Paralela de 47°50' latitudine nordică traversează partea de nord a comunei, iar meridianul de 25°15' longitudine estică intersectează teritoriul luat în studiu, în partea sa răsăriteană, pe raza satului Brodina de Sus.
Distanţa nord-nord-vest-sud-sud-est, în lungul râului Suceava, măsoară 8 km, iar distanţa sud-vest--nord-est, între limita cu comuna Cârlibaba şi contactul cu comuna Brodina este de 28 km.
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Izvoarele Sucevei se desfăşoară în nordul Carpaţilor Orientali, în cuprinsul Obcinelor Bucovinei, ocupând porţiuni din capetele nordice ale Obcinei Mestecăniş şi Obcinei Feredeu.
Din punct de vedere morfologic, teritoriul cuprinde un sistem de culmi, orientate predominant nord-vest-sud-est. Sunt munţi de înălţime mijlocie (1100-1200m).
Toate aceste elemente fac din comuna Izvoarele Sucevei o unitate administrativ-teritorială cu importante resurse forestiere şi reale posibilităţi de dezvoltare a zootehniei şi a turismului.
Comuna Izvoarele Sucevei are deschidere spre municipiul Câmpulung Moldovenesc (52 km), prin drumul judeţean 175, peste pasul Izvor (1110 m). Distanţa până la reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava, măsoară 122 km (de la Pojorâta, drum E 576). De asemenea, cea mai apropiată cale ferată este la Pojorâta, pentru călători (48 km).
Teritoriul comunei Izvoarele Sucevei este traversat de două drumuri comunale importante:
-spre Rădăuţi (80 km), peste pasul Pohoniş (1227 m);
-spre Cârlibaba (28 km), peste pasul Bobeica (1227 m).
Limitele comunei Izvoarele Sucevei sunt clare:
Limita nord-vestică este dată de graniţa cu Ucraina, pe o lungime de 23 de km, din care pe o distanţă de 1,2 km frontiera urmează cursul râului Suceava.
Limita nordică marchează contactul cu comuna Ulma. În partea răsăriteană, comuna Izvoarele Sucevei se învecinează cu comunele Brodina şi Moldoviţa. În sud şi sud-vest, teritoriul se mărgineşte cu comunele Moldova Suliţa şi Cârlibaba.
Între aceste limite, comuna Izvoarele Sucevei măsoară o suprafaţă de 132,70 km², ceea ce înseamnă 2,2 % din întinderea judeţului Suceava, fiind una dintre cele mai întinse unităţi administrativ-teritoriale din partea de nord a ţării.
În administrarea comunei se află 3 sate:
- Izvoarele Sucevei – reședință de comună;
- Bobeica;
- Brodina.
II.Hidrografia
Râul Suceava, cea mai importantă apă curgătoare care străbate comuna Izvoarele Sucevei, îşi are obârşiile pe versantul nordic al Culmii Alunişului, sub pasul Izvor (1110 m). Culmea Alunişului constituie, de fapt, cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale râurilor Suceava, care se îndreaptă spre NNV, şi Moldova, care îşi croieşte cale spre Sud.
III.Resursele de subsol
În cadrul teritoriului comunei Izvoarele Sucevei solurile predominante aparțin clasei cambisoluri, urmat de clasa luvisoluri, clasa protisoluri, clasa hidrisoluri, clasa spodisoluri, clasa umbrisoluri și clasa cernisoluri.
Clasa Cambisoluri sunt predominante în comuna Izvoarele Sucevei, acestea ocupând o suprafață de 2700,65 ha și este reprezentată de districambosoluri și euricambosoluri
Cambiosolurile sunt soluri moderat dezvoltate caracterizate prin alterarea materialului parental și prin absența unor cantități apreciabile de argilă, materie organică, compuși cu aluminiu sau fier, modificări de culoare, structură și consistență.
Resursele solului ce se regăsesc în vecinătatea comunei sunt următoarele:
- dolomite : Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Valea Putnei, Fundu Moldovei;
- piatră brună: Sadova;
- calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc;
- gresii de Kliwa: Vama, Molid;
- balast din albia râului Moldova.
IV.Clima și bioclima
Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) și cu climă continental – moderată (partea de vest).
Ca urmare a reliefului variat ce cuprinde dealuri, podișuri, depresiuni, vârfuri muntoase și clima oscilează între clima muntoasă cu caracter continental mai pronunțat la clima mai ”blândă”, de deal și podiș.
V.Populația
Populaţie stabilă – numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv persoanele absente temporar.
La începutul anului 2015 în comuna Izvoarele Sucevei populaţia stabilă era de 2.243 persoane, cu 1,63 % mai puțin faţă de anul 2012. De asemenea numărul bărbaţilor a scăzut cu 1,61%, iar numărul femeilor a scăzut cu 1,64%. Densitatea este de 16.90 locuitori/kmp fiind specifică însă așezărilor montane cu habitat risipit.
Numărul bărbaţilor reprezintă 51,80% din totalul populaţiei, iar femeile reprezintă 49,20%.
VII.Economia
Populaţia activă din punct de vedere economic (sau forţa de muncă) cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.
Populația economic activă a comunei Izvoarele Sucevei ocupă o pondere de 65,14% din totalul populației.
Cea mai mare parte a populației active este ocupată în agricultură și activități conexe. Numărul persoanelor salariate în agricultură este foarte mic, ea fiind practicată în sistem individual, pentru subzistență. Creșterea animalelor este la rândul său o ocupație cu potențial în comună, fiind practicată preponderent în sistem individual axat pe creșterea bovinelor pentru lapte. Ponderea încă mare a activelor în agricultură maschează și un alt fenomen, respectiv migrația internațională fără contract de muncă și deci neînregistrată ca atare.
VIII.Telecomunicații
În comuna Izvoarele Sucevei există acces la internet prin rețelele ROMTELECOM, ORANGE, VODAFONE, TELEKOM.
IX.Agricultură
Fondul funciar total al comunei este de 13270 ha. Suprafaţa totală a terenurilor agricole este de 4247 ha (32% din suprafaţa totală), dintre care un procent de 0,63% este reprezentat de teren arabil şi 99,56% de păşuni / fâneţe.
Fondul forestier al comunei Izvoarele Sucevei constituie 8896 ha, 67,04% din total fond funciar.
Producţia agricolă constituie o preocupare de bază a locuitorilor comunei, fiind dezvoltată cu prioritate creşterea animalelor şi prelucrarea parţială a unor produse animaliere.
Suprafeţele agricole aparţin în proporţie de 91,8% gospodăriilor particulare ale populaţiei, iar restul sunt proprietate de grup a comunei.
Culturile agricole sunt restrânse la cartofi, câteva legume în grădinile locuitorilor şi plante de nutreţ. Producţia medie la ha, la cultura de cartofi, este superioară mediei pe judeţ (130%) şi mult mai redusă la cultura legumicolă (36%).
Producţiile medii, pe cap de animal, ale comunei, comparativ cu media pe judeţ, sunt superioare la lapte de vacă şi sensibil apropiate pentru lapte de oaie, lână şi ouă de pasăre.